Sanatatea mintala, o componenta esentiala a sanatatii, este o stare de bine, o capacitate a mintii de a functiona normal si de a raspunde in mod corespunzator la stimulii din mediu. Vorbim apoi de tulburari psihice atunci cand aceasta stare de bine este perturbata de afectiuni specifice precum depresia. Individul este atunci incapabil sa se adapteze la situatii dificile sau chiar dureroase si sa-si mentina echilibrul psihic si prin urmare, de multe ori este nevoie de o vizita la un cabinet de psihiatrie in Bucuresti.
Este depresia o boala psihica?
Termenul de „depresie” este putin folosit in exces, spunem adesea „sunt deprimat”, dar aceasta boala reprezinta o adevarata problema de sanatate publica. Depresia este cea mai frecventa tulburare psihica si se estimeaza ca una din cinci persoane va fi afectata pe parcursul vietii, cu un raport de 2 femei pentru 1 barbat.
Depresia in cifre
Depresia este cea mai frecventa tulburare psihica, deoarece aproximativ 5 pana la 15% din populatie va avea un episod depresiv pe parcursul vietii. Este prezent la toate varstele vietii.
Astazi, se estimeaza ca 3% dintre copii sunt afectati de aceasta boala. Aceasta prevalenta creste de la 10 la 15% la adolescenti. Este important si la varstnici.
Depresia este definita de doua aspecte: simptomele caracteristice si durata acestora care trebuie sa fie de cel putin 15 zile cu impact asupra vietii personale, profesionale si sociale a pacientilor.
Incepand cu anii 1950, bazele neurobiologice ale tulburarilor de dispozitie precum depresia au fost stabilite si au stat la baza dezvoltarii tratamentelor antidepresive. Dar numai de aproximativ cincisprezece ani depresia este cu adevarat recunoscuta ca o boala a creierului, la fel ca si bolile neurologice precum Parkinson sau Alzheimer.
Cum se caracterizeaza depresia?
Depresia este o tulburare de comportament in care starea de spirit este fixata patologic in tristete sau durere.
Spre deosebire de un episod de tristete temporara, episodul depresiv major dureaza peste 15 zile. Poate duce la izolarea persoanei, chiar la sinucidere. Riscul de deces prin sinucidere este de 10 ori mai mare in randul persoanelor deprimate decat in cazul restului populatiei.
Este dificil pentru cineva care nu sufera sa-si imagineze depresia. Cand incerci sa faci acest lucru, imaginile care vin de la sine sunt cele ale tristetii. Iti vin amintiri dureroase din istoria ta personala si incerci sa iti amintesti starea de atunci.
Dar depresia nu are ca rezultat doar acest exces de asa-zise afecte negative. Se manifesta si printr-o alta fateta, la fel de frecventa si la fel de grava: lipsa afectelor pozitive. Psihiatrii au o varietate de jargon pentru a descrie diferitele simptome: anhedonie sau incapacitatea de a experimenta placerea, abulia sau abolirea vointei, apragmatism sau incapacitatea de a intreprinde actiuni, pierderea fortei vitale.
