Deși atacul de panică este un eveniment extrem de stresant pentru orice persoană, din fericire el nu pune viața pacientului în pericol. Având în vedere impactul social puternic pe care îl poate avea atacul de panică asupra calității vieții, e bine să te informezi în privința lui – iată 5 lucruri importante pe această temă.
1. Ce este atacul de panica?
Atacul de panică este un episod brusc și limitat în timp de teamă intensă. Atacul de panică este capabil să declanșeze simptome fizice puternice, în ciuda absenței vreunui pericol. Atacul de panică este un eveniment absolut înspăimântător pentru pacient, care crede cu sinceritate că suferă un infarct sau că este în pericol iminent de a-și pierde viața [1].
2. Care sunt simptomele atacului de panica?
Atacul de panică debutează brusc și fără nici un avertisment, în orice moment al zilei și în timpul oricărei activități. Simptomele pot fi destul de diferite, dar ajung de obicei la intensitatea maximă în doar câteva minute. Ele pot include:
- Senzația unui pericol iminent;
- Frică intensă de pierdere a controlului sau de moarte;
- Tahicardie;
- Transpirații;
- Tremurături;
- Dificultăți de respirație, senzație de nod în gât;
- Durere în piept;
- Frisoane sau bufeuri;
- Greață;
- Dureri abdominale;
- Dureri de cap;
- Amețeli, slăbiciune;
- Amorțeși și furnicături;
- Senzație de detașare de realitate [2].
Unul dintre cele mai neplăcute simptome ale atacului de panică este frica intensă că un nou atac de panică s-ar putea declanșa la un moment dat. Această frică poate fi atât de intensă, încât pacientul ajunge să își limiteze semnificativ viața de teamă să nu recreeze circumstanțele în care s-a produs atacul de panică anterior [3].
3. Care sunt cauzele si factorii de risc pentru atacul de panica?
Cauzele precise ale atacului de panică nu sunt clar identificate. Se pare că există factori genetici care pot crește susceptibilitatea individuală de a suferi un atac de panică, așa cum există tipuri de temperament mai sensibile la stres și la emoții negative.
Stresul major poate fi un factor declanșator al atacurilor de panică. De asemenea, el poate determina modificări în fiziologia creierului, care sunt asociate cu o frecvență crescută a atacurilor de panică.
Unele voci susțin că este reacția normală a organismului aflat în fața unui pericol – chiar dacă, în acest caz, pericolul nu este unul fizic, vizibil sau ușor de identificat [4].
Factorii de risc asociați cu atacurile de panică sunt reprezentați de:
- Istoricul familial de atacuri de panică sau tulburare de anxietate;
- Factori de stres major, cum sunt decesul sau boala gravă a unei persoane apropiate;
- Un eveniment traumatic de tipul unui accident de mașină sau al abuzului sexual;
- Schimbări majore în viață, de tipul unui divorț sau al nașterii unui copil;
- Fumatul și excesul de cofeină;
- Antecedente de traumă sau abuz în copilărie [5].
4. Cum poate fi prevenit atacul de panica?
Prevenirea atacului de panică este un subiect de discuții aprinse între specialiști. Nu există o rețetă clară de pevenție, care să funcționeze în cazul fiecărui pacient și care, odată aplicată, să garanteze dispariția completă a atacurilor de panică. În schimb, există remedii recunoscute pentru că ajută la rărirea atacurilor de panică:
- Tratamentul medicamentos poate fi necesar în cazul persoanelor care suferă de atacuri de panică frecvente. Medicul psihiatru este în măsură să prescrie medicamente, dacă acestea sunt necesare;
- Psihoterapia poate ajuta la identificarea cauzei subconștiente a atacurilor de panică și, în consecință, la rărirea acestora;
- Sportul contribuie la diminuarea anxietății și la controlul acesteia, prin stimularea sintezei de endorfine [6].
5.Care este impactul atacurilor de panică asupra calității vieții?
Cele mai citite articole
Deși atacul de panică nu îți pune viața în pericol, impactul pe care îl are acesta asupra calității vieții este unul semnificativ. Teama de a nu se declanșa un nou atac de panică poate face ca unii pacienți să își impună limite foarte stricte în ceea ce privește propria existență.
Complicațiile pe care le favorizează declanșarea frecventă a atacurilor de panică includ:
- Dezvoltarea unor fobii;
- Ipohondrie;
- Evitarea unor situații sociale;
- Probleme la școală sau la serviciu;
- Depresie;
- Risc crescut de suicid;
- Abuz de alcool sau de substanțe psihotrope;
- Probleme financiare [3].
Mai mult de două treimi din populația mondială suferă, pe parcursul vieții, un atac de panică. Înainte ca acesta să îți schimbe stilul de viață, adresează-te specialistului și găsește ajutor.
Bibliografie
1. Better Health Channel. “Panic Attack.” Vic.gov.au, 2012, www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/panic-attack, accesat la 15.03.2023;
2. Jeanie Lerche Davis. “Panic Attack Symptoms.” WebMD, WebMD, 2007, www.webmd.com/anxiety-panic/guide/panic-attack-symptoms, accesat la 15.03.2023;
3. Mayo Clinic. “Panic Attacks and Panic Disorder – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 4 May 2018, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/panic-attacks/symptoms-causes/syc-20376021, accesat la 15.03.2023;
4. National Institute of Mental Health. “NIMH» Panic Disorder: When Fear Overwhelms.” Www.nimh.nih.gov, 2016, www.nimh.nih.gov/health/publications/panic-disorder-when-fear-overwhelms, accesat la 15.03.2023;
5. NHS. “Panic Disorder.” Nhs.uk, 16 Feb. 2021, www.nhs.uk/mental-health/conditions/panic-disorder/, accesat la 15.03.2023;
6. Vandergriendt, Carly. “What’s the Difference between a Panic Attack and an Anxiety Attack?” Healthline, Healthline Media, 15 Nov. 2017, www.healthline.com/health/panic-attack-vs-anxiety-attack, accesat la 15.03.2023.
