Moara cu noroc rezumat pe scurt: Ghiță, un cizmar sărac, ia în arendă cârciuma de la Moara cu noroc ca să scape de sărăcie, intră sub puterea lui Lică Sămădăul și își pierde, pas cu pas, liniștea, cinstea, soția și viața. Nuvela lui Ioan Slavici are 17 capitole, iar mai jos le găsești grupate pe etape, cu personajele, tema și răspunsuri la întrebările care apar cel mai des la școală.

Te-ar putea interesa și

Pe scurt: ce trebuie să știi despre nuvela „Moara cu noroc”

Ioan Slavici (1848–1925) s-a născut la Șiria, în județul Arad, unde astăzi funcționează un muzeu memorial dedicat lui, prezentat în baza de date a muzeelor din România. Nuvela a apărut în 1881, în volumul „Novele din popor”, alături de „Popa Tanda” și „Budulea Taichii”, după cum notează fișa enciclopedică a operei. Textul integral poate fi citit gratuit pe Wikisource.

ElementPe scurt
AutorIoan Slavici
Prima apariție1881, volumul „Novele din popor”
Specienuvelă psihologică
Structură17 capitole, numerotate cu cifre romane
Locul acțiuniicârciuma de la Moara cu noroc, pe drumul de la Ineu, și împrejurimile ei
Durata acțiuniiaproximativ un an, de la Sfântul Gheorghe până la Paștele următor
Temaefectele distrugătoare ale dorinței de îmbogățire

Moara cu noroc rezumat: capitolele I–V, mutarea și pactul cu Lică

Nuvela începe cu vorbele bătrânei, soacra lui Ghiță: „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit.” Ghiță, cizmar sărac, a hotărât totuși să ia în arendă cârciuma de la Moara cu noroc, începând de la Sfântul Gheorghe. Bătrâna nu se opune și pleacă împreună cu el, cu Ana, soția lui tânără, și cu cei doi copii.

Cârciuma stă într-o vale, pe drumul de țară care pornește de la Ineu, lângă o moară părăsită. Primele luni merg bine: drumeții se opresc „la Ghiță”, iar banii se adună. Liniștea se rupe când apare Lică Sămădăul, porcar cu stare, care răspunde de turmele altora și stăpânește drumurile din zonă. Ghiță înțelege repede că la Moara cu noroc nu poate rămâne nimeni fără voia lui Lică.

Ca să se apere, Ghiță merge la Arad, cumpără două pistoale, îl angajează ca a doua slugă pe Marți, un ungur „înalt ca un brad”, și aduce câini de la Fundureni. Nu-i ajută: Lică vine cu doi tovarăși, îmblânzește câinii și îi lasă lui Ghiță semnele turmelor sale, ca să știe ce porci trec pe drum și să tacă. Apoi cere cheile și ia banii din sertar „cu împrumut”. Ghiță se supune, dar se închide în sine și se îndepărtează de Ana.

Capitolele VI–XI: jaful, crima de pe drum și judecata

Lică vine tot mai des la cârciumă, iar Ghiță ajunge să câștige de pe urma lui, deși se teme de el. Dintre jandarmii care trec pe la cârciumă, Ghiță se împrietenește cu Pintea, căprarul, un fost tovarăș al lui Lică. Într-o noapte, Lică rămâne să doarmă la Moara cu noroc. Ghiță vede pe întuneric un om și o femeie înaltă venind la cârciumă, iar când pleacă, i se pare că bărbatul e chiar Lică.

În aceeași noapte, arendașul este jefuit de oameni cu fețele acoperite, iar a doua zi, pe drumul de țară, o trăsură este atacată: o femeie îmbrăcată în negru și copilul ei sunt găsiți morți. Pintea află că Lică dormise la cârciumă și îl ia pe Ghiță la Ineu. Cârciumarul se întoarce acasă doar pe chezășie, iar acolo Ana îi spune ce a văzut ea în noaptea aceea. Ghiță se simte bănuit chiar de propria soție.

Judecata are loc la Oradea-Mare, „vineri după Sfântul Dumitru”. Lică este găsit nevinovat, Ghiță scapă din lipsă de dovezi, iar Buză-Ruptă și Săilă Boarul, doi oameni ai lui Lică, sunt condamnați pe viață. Ghiță îi cere iertare Anei, rușinat că a ajuns în fața judecătorilor. Pentru o variantă mai scurtă, gândită pentru clasă, poți citi și un rezumat ușor de înțeles al aceleiași nuvele.

Capitolele XII–XVII: răzbunarea și finalul tragic

După proces, Ghiță jură să-l ducă pe Lică la spânzurătoare, „chiar dac-ar trebui să merg și eu de hăț cu tine”. Când primește de la Lică bani de schimbat, îi duce lui Pintea. Jandarmul îi spune că banii arendașului fuseseră însemnați: hârtii marcate la un colț cu o literă rotundă și o cruce și galbeni cu fiecare al treilea zimț pilit. Planul este ca Ghiță să-l prindă pe Lică având asupra lui bani furați. Ghiță nu-i spune nimic Anei despre această înțelegere.

De Paști, bătrâna pleacă cu copiii la Ineu. Lică vine la cârciumă cu o traistă de obiecte de preț, cheamă lăutari și o ia pe Ana la joc, iar Ghiță, care pare nepăsător, pleacă după Pintea și o lasă singură cu el. Jignită de purtarea soțului, Ana i se dăruiește lui Lică, apoi îi cere să o ia cu el. Lică refuză, pleacă spre Fundureni și își face un alibi la preotul satului.

Ghiță se întoarce și, convins că a pierdut-o, o înjunghie pe Ana. În clipa aceea intră Lică și Răuț, iar Răuț îl împușcă pe Ghiță la porunca lui Lică. Înainte să moară, Ana îl zgârie pe Lică pe față și îl mușcă de mână. Lică le cere oamenilor lui să dea foc cârciumii. Calul îi cade frânt de oboseală, iar când se vede încolțit de Pintea, Lică își zdrobește capul de un stejar uscat, ca să nu fie prins. Pintea îi aruncă trupul în râu. În ultimul capitol, bătrâna stă cu copiii lângă ruinele afumate și lângă cinci cruci și spune: „Simțeam eu că nu are să iasă bine; dar așa le-a fost dat!”

Personajele principale din „Moara cu noroc”

  • Ghiță: cizmar devenit cârciumar, harnic și iubitor la început, dar slăbit de dorința de bani și de frica de Lică. E personajul care se schimbă cel mai mult.
  • Ana: soția lui Ghiță, tânără, blândă și ageră. Îl privește cu teamă pe Lică de la prima întâlnire, dar rămâne singură când Ghiță se închide în sine.
  • Lică Sămădăul: porcar cu stare, aspru și calculat, care controlează drumurile și oamenii din jur.
  • Pintea: căprar de jandarmi, fost tovarăș al lui Lică, hotărât să-l prindă.
  • Bătrâna: mama Anei, vocea înțelepciunii populare, care deschide și încheie nuvela.
  • Răuț, Buză-Ruptă, Săilă Boarul: oamenii lui Lică.

Dacă vrei să mergi mai departe cu analiza, citește și clasificarea personajelor din nuvelă, pe tipologii morale și sociale.

Tema, conflictul și cum folosești rezumatul la BAC

Tema nuvelei este felul în care setea de îmbogățire strică viața unui om. Conflictul exterior îl pune pe Ghiță față în față cu Lică, iar cel interior se dă între dorința lui de a rămâne cinstit și tentația banilor. „Moara cu noroc” apare în programa de bacalaureat 2026 la limba și literatura română, la nuvela psihologică, după cum a relatat Adevărul.

Ideea că o pasiune poate distruge o familie apare și în romanele mari ale literaturii europene. O comparație utilă pentru eseu este povestea din Anna Karenina, rezumată pe capitole, unde iubirea și presiunea socială duc tot la un final tragic.

Sfat: Rezumatul nu înlocuiește lectura. Citește măcar incipitul și finalul, cu replicile bătrânei, și capitolele XIV–XVI, în care se rezolvă conflictul. Notează-ți două-trei scene în care se vede schimbarea lui Ghiță, de exemplu cumpărarea pistoalelor și înțelegerea cu Lică.

Te-ar mai putea interesa și

Întrebări frecvente despre „Moara cu noroc”

Câte capitole are „Moara cu noroc”?

Nuvela are 17 capitole, numerotate cu cifre romane, fără titluri.

Când a fost publicată nuvela?

În 1881, în volumul „Novele din popor” al lui Ioan Slavici.

Cum se termină „Moara cu noroc”?

Ghiță o ucide pe Ana, Răuț îl împușcă pe Ghiță din ordinul lui Lică, iar cârciuma este incendiată. Lică își zdrobește capul de un stejar ca să nu fie prins de Pintea. Supraviețuiesc bătrâna și copiii.

Ce înseamnă „sămădău”?

În nuvelă, sămădăul este un porcar cu stare, care răspunde de turmele de porci ale altora și plătește pagubele când se pierd sau sunt furate animale.

Ce spune bătrâna la sfârșitul nuvelei?

„Simțeam eu că nu are să iasă bine; dar așa le-a fost dat!” Replica închide nuvela și răspunde avertismentului din primul capitol.

Despre autor

Platon Victor Andrei

Sunt Victor Andrei Platon, am 38 de ani si profesez ca jurnalist. Am absolvit Facultatea de Jurnalism si de-a lungul carierei am lucrat atat in presa scrisa, cat si in televiziune, realizand articole, interviuri si reportaje pe teme politice, sociale si culturale. Experienta mea s-a format prin munca de teren, documentare atenta si dorinta de a oferi publicului informatii corecte si relevante. Am invatat sa apreciez atat rigoarea, cat si creativitatea in redactarea unui material jurnalistic.

Pe langa activitatea profesionala, imi place sa citesc literatura clasica si contemporana, sa urmaresc documentare si sa calatoresc pentru a descoperi perspective noi. Consider ca un jurnalist trebuie sa fie mereu conectat la realitate, dar si deschis catre diversitatea culturilor si a experientelor umane.