Câștigul salarial mediu net din România a fost de 5.717 lei în septembrie 2026, cu 29 de lei (0,5%) mai mare decât în august, potrivit datelor publicate joi, 12 noiembrie, de Institutul Național de Statistică (INS). Câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.532 de lei, cu 35 de lei peste nivelul din luna precedentă.

Față de septembrie 2025, salariul mediu net a crescut cu 5%. Creșterea nu a ținut însă pasul cu prețurile: indicele câștigului salarial real a fost de 98,5% față de aceeași lună a anului trecut, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a salariului mediu a scăzut cu 1,5%. Față de august 2026, indicele salariului real a fost de 99,7%.

Unde se câștigă cel mai mult

Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat în activitățile de programare și consultanță în tehnologia informației (13.513 lei) și în extracția petrolului brut și a gazelor naturale (13.336 lei). La polul opus se află alte activități de servicii (2.982 lei) și pescuitul și acvacultura (3.005 lei).

Față de august, cea mai mare creștere a salariului mediu net a fost în extracția petrolului brut și a gazelor naturale (+13,4%), urmată de fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (+12,7%). Cea mai mare scădere a fost în activitățile de jocuri de noroc și pariuri (-9,3%).

De ce au variat salariile

INS explică creșterile prin acordarea de prime ocazionale (trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), de beneficii în natură și ajutoare și prin producția sau încasările mai mari. Scăderile au fost legate de primele acordate în lunile anterioare și de nerealizările de producție sau încasările mai mici.

Datele vin în aceeași zi în care INS a anunțat că rata anuală a inflației a urcat la 6,9% în octombrie, de la 6,6% în septembrie.

Surse: Agerpres, HotNews.ro, Bursa

Despre autor

Muraru Olga

Sunt Olga Muraru, am 40 de ani si profesez ca jurnalist economic. Am absolvit Facultatea de Economie si am lucrat in redactii importante, unde am scris articole, analize si interviuri legate de finante, piata muncii si politicile economice. Experienta mea include colaborari cu specialisti, participarea la conferinte si redactarea unor materiale care explica intr-un limbaj accesibil fenomenele economice complexe. Obiectivitatea, rigoarea si documentarea amanuntita sunt valorile care imi ghideaza activitatea.

In timpul liber, imi place sa citesc literatura economica internationala, sa urmaresc dezbateri pe teme de macroeconomie si sa calatoresc pentru a observa diferite modele de dezvoltare. Cred ca jurnalismul economic trebuie sa fie un pod intre cifre si oameni, ajutand publicul sa inteleaga impactul real al deciziilor financiare asupra vietii de zi cu zi.